Regina Maria a României

Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.
Regina Maria a României s-a născut la Eastwell Park în Kent, și a fost inițial Principesă de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. Regina Maria a fost supranumită de popor "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de campanie și a coordonat activitatea unei fundații de caritate. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României. Căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Național al României,o cupă de argint oferită de municipalitatea Capitalei, amintește de acest eveniment; piesa are gravată inscripția: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu aleasă spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893“.
Celebra sa bunică, Regina Victoria, a caracterizat România ca fiind o țară „foarte instabilă și având populația destul de coruptă“. În timpul Primului Razboi, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii căci România neîntregită, care se unificase în 1859, a fost ocupată după o serie de înfrângeri militare de armata germană ce atacase dinspre Ungaria și din Bulgaria și obligată să se restrângă în Moldova. Pe această suprafață restrânsă, cu capitala la Iași, s-a retras familia regală, aici s-au refugiat toate instituțiile publice ale statului român, în timp ce în Rusia, aliata de la Răsărit a României, familia țarilor ruși Romanov au fost executată și la granița de est a izbucnit Revoluția Bolșevică. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 și 1916 a fost dacă să participe în Primul Război Mondial alături de aliați sau alături de germani, și țara rămăsese într-o poziție de neutralitate timp de doi ani, nu în ultimul rând datorită prim-ministrului I.C. Brătianu. Dar alături de acesta, o influență deosebită în a determina pe regele Ferdinand (după 1914) să intre în război de partea Antantei în 1916 l-a avut Regina României, Maria. Armata română, antrenată de francezi, a luptat cu vitejie în Munții Carpați și a învins o armată germană superior dotată, dar în cele din urmă a fost forțată să se retragă la sfârșitul războiului. Au intrat acum în scenă diplomații care au obținut o victorie și recunoașterea acestor eforturi și fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase în momentul semnării tratatului de la Versailles.
Regina Maria a călătorit la Paris în timpul Conferinței de Pace și s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, în Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofițer de armată cu maniere impecabile și cu o înclinație spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit în toată splendoarea sa. Frumusețea ei era dublată de o inteligență ieșită din comun. Ea a pledat pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaților occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române. Serviciul adus României de regina Maria a fost crucial, deși puțin înțeles. Când negociatorul șef al delegației românești, primul ministru Brătianu, a început să piardă teren, regele a rugat-o pe regină să intervină, iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris și la Londra.
A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei și Munteniei. Deși rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. În momentul în care fiul său a moștenit tronul, el a izolat-o complet pe regină, care s-a retras din viața publică până la moartea ei, în 1938. După 1990 a fost publicat jurnalul ei și au început să circule tot mai multe povești legate de viața ei amoroasă extrem de agitată.
În 1924 a construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, și a făcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiștii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odată cu Cadrilaterul și se găsește acum pe teritoriul țării vecine.
Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic, reședința sa de pe malul Mării Negre. Regina Maria a României Mari a avut ca ultima dorință ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima la reședința de la Balcic. După pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adusă lângă castelul Bran, a doua reședință a Reginei Maria. În anul 1968, comuniștii au spart cu răngile sarcofagul de marmură și au luat caseta cu inima. Caseta a fost trecută în Tezaurul Istoric al României, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Național de Istorie. Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei. In testamentul Reginei Maria se gaseste o ultima adresare catre poporul roman si catre tara :" Tarii mele si Poporului meu, Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.[...]Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare. Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa. Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit... "
Regina Maria a iubit arta, poezia și filosofia. Ea a continuat tradiția Reginei Elisabeta de susținere a acestora, ajutând cu burse de studiu și bani o seamă de personalități din lumea literară și artistică. A scris la rândul ei Povestiri pentru copii, poezii, a pictat , florile ei preferate fiind crinii si macii. A colecționat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți precum Arthur Verona, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Vermont, Eustațiu Stoenescu.
Multe din obiectele personale pot fi văzute la Maryhill Museum, inițial locuința unui om de afaceri feroviare american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungată corespondență. Muzeul, situat în statul Washington, parte a Statelor Unite ale Americii, la nordul fluviului Columbia, expune o mare parte din garderoba regală, mobilier precum și alte obiecte, inclusiv coroana reginei. Insa obiectele de mobilier apartinand reginei pot fi vazute si in interiorul castelului Bran , acolo unde Regina Maria si-a pus amprenta pregnant in decorarea acestuia si unde si-a petrecut o parte frumoasa a vietii.

Sursa de baza: ro.wikipedia.org

O noua filmare de epoca, una de exceptie, Regele Ferdinand si "frumoasa Regina Maria" dupa cum mentioneaza sursa de baza, in vizita in Marea Britanie. 19.05.1924

Revin iarasi cu un filmulet de epoca ce este datat in arhiva britanica 19.05.1924. In filmulet figureaza  Majestatile Lor Regale, Regele Ferdinand si Regina Maria, intr-o vizita in Marea Britanie.  Interesant e faptul ca in descrierea filmuletului original se mentioneaza numele Majestatilor Lor Regale, Regele Ferdinand si "frumoasa Regina Maria" :)
Savuram filmuletul aici: http://www.britishpathe.com/record.php?id=20497
Vizionare placuta.

Filmare de epoca, 1930, Regele Carol!

Un filmulet de epoca din arhiva Britanica, in care il putem vedea pe MS Regele Carol.
Putem urmari filmuletul aici: http://www.britishpathe.com/record.php?id=3737
Regele e Viu!

Secvente din concertul patronat de Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, Sala cu Orga, Chisinau

Multumim Altetei Sale Regale Principelui Radu al Romaniei pentru seara de exceptie oferita prin patronarea concertului de camera de la Chisinau ce a avut loc la data de 18.05.11 in incinta Salii cu Orga.
Tot cu ocazia acestui concert minunat am aflat din discursul Domnului Petre Guran, directorul Institutului Cultural Roman "Mihai Eminescu" de la Chisinau, ca in luna septembrie, anul curent, ASR Principele Radu al Romaniei va veni la Chisinau. O veste minunata care ne face sa ne dorim sa vina toamna mai repede :)

Va ofer mai jos citeva imagini din concert:

Ambasadorul Romaniei la Chisinau, Domnul Marius Lazurca, a asistat la concert.

 In deschiderea concertului a luat cuvintul Domnul Petre Guran, directorul Institutului Cultural Roman "Mihai Eminescu" din Chisinau.

Lilia Ciubuc, una dintre persoanele care au contribuit enorm la organizarea concertului, o pianista de forta din Chisinau, care a acompaniat pe parcursul intregului concert interpretii.

Astăzi, 10 ani la Palatul Elisabeta

Fotografie realizată pe 18 mai 2001, la intrarea în Palatul Elisabeta

Astăzi se împlinesc 10 ani de când Regele Mihai s-a întors la Palatul Elisabeta. Este locul de unde, la 30 decembrie 1947, Regele și Regina Elena plecau spre Sinaia. De acolo, cinci zile mai târziu, urmau să părăsească România. Regele pentru cinci decenii, Regina Elena pentru totdeauna.
Acum zece ani, pe 18 mai 2001, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, Principesa Moștenitoare și cu mine, pășeam pragul Palatului Elisabeta, înconjurați de un mare număr de ziariști, majoritatea tineri, care îl urmau, cu nesaț, pe Rege prin toate încăperile Palatului, curioși să afle cât mai multe de la Majestatea Sa și fotografiindu-l neîntrerupt.
Pe atunci palatul arăta trist, gri, denaturat și singur. Era ca un ochi închis. Au trecut zece ani. Astăzi, fiecare colț din casă și din grădină arată altfel. Unele obiecte sunt puse la locul lor, altele aduse acolo unde trebuie. Atmosfera caldă, de familie, se împletește cu mândria și cu reprezentativitatea respectabilă. Au fost renovate încăperi, multe cu bani personali ai Regelui, deși clădirea continuă să aparțină Statului român, fiind la dispoziția Majestății Sale, până la sfârșitul vieții, în calitate de fost șef de Stat.
Au trecut, în zece ani, pragul Palatului Elisabeta zeci de mii de oameni: regi, președinți, principi, capi ai bisericii, președinți de parlament, prim-miniștri, membri ai guvernelor lumii, generali și ofițeri, academicieni și ambasadori și multe, multe mii de tineri sau, pur și simplu, oameni de toate vârstele și profesiile.
Palatul, singurul cu identitate regală care are destinația corectă, este astăzi un simbol istoric și un instrument actual al statalității noastre. A apărut, în anul 2006, la Editura Humanitas, un album intitulat “Palatul Elisabeta“, care vorbește, în imagini și cuvinte, despre rostul de astăzi al celui mai mic și celui mai tânăr palat regal din România.
În paranteza dintre 1948 și 2001, în care Familia Regală a fost absentă din palat, cea mai dureroasă perioadă nu a fost aceea în care palatul a stat gol, neatins (1948-1990), ci perioada în care a fost transformat în hotel-restaurant și exploatat uneori primitiv (1990-2001). Uneori istoria este paradoxală, greu de înțeles. Gesturile cele mai nepotrivite față de Coroană și față de Stat vin, din când în când, nu de la dușmani, ci de la cei mai buni dintre noi. Este un adevăr pe care l-am învățat temeinic în acești zece ani.
Sunt zece ani în care Principesa Moștenitoare și cu mine ne-am considerat norocoși de a fi fost hărăziți de soartă și autorizați de Rege să încercăm reconstruirea, punerea la loc a unui simbol viu al istoriei noastre, a unui instrument al timpul prezent regal, reintegrarea în societate a unei instituții definitorii a României moderne, Casa Regală, prin cea de-a cincea generație a ei.
Astăzi, Regele prezidează evenimente publice de la cele mai ample, precum Garden Party-ul anual ce reunește în luna mai 2,000 de români din toate colțurile țării și Basarabia, până la audiențe personale sau primiri de mici grupuri profesionale sau asociații. Zeci de instituții, organizații sau companii au Înaltul Patronaj Regal, zeci de companii au calitatea de Furnizor al Casei Regale, zeci de personalități sunt distinse cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României, Decorația regală Nihil Sine Deo. Palatul găzduiește an de an Recepția Ambasadorilor la sfârșit de noiembrie, Serile lunare ale Palatului Elisabeta, dinee oficiale, concerte, reuniuni, invită reprezentanții județelor țării, liceeni, studenți, bresle, patronate, administrații locale, oameni de afaceri și sindicate.
Tot aici s-au derulat, din 2004 încoace, an de an, vizitele personalităților străine numite “România, o călătorie regală”. Ultimele “călătorii regale” au fost prilejuite de jubilee: Nunta de diamant a Majestăților Lor, ziua de naștere a Principese Moștenitoare, aniversarea mea de 50 de ani sau, anul acesta, extraordinarul jubileu de 90 de ani ai Regelui Mihai.
De aici au pornit și pornesc (prin organizare, logistică, susținere financiară) toate cele 500 de angajamente anuale ale Familiei Regale, multe dintre ele pe meridianele globului. Aici au fost creionate și duse la îndeplinire sutele de vizite prin țară, care ne-au purtat săptămână de săptămână pașii prin cele mai îndepărtate sau mai mici localități ale noastre, unele vizitate de mai multe ori în acești zece ani. Un volum de muncă imens, realizat cu mijloace modeste și cu colaboratori puțini. Dar cu multă încredere, demnitate, spirit de răspundere și cu multă mândrie.
Palatul Elisabeta este adresa regalității pe harta României de astăzi. Iar astăzi, 18 mai 2011, această stare de fapt  împlinește 10 ani.

Sursa de baza:
princeradublog.ro

Normele fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei

Statutul complet al Casei Regale a Romaniei

Promulgat prin semnatura Majestatii Sale Regelui Mihai I al Romaniei
Pentru a succede tuturor celorlalte Statute si Legi ale Casei,
incepand cu 30 decembrie 2007

Introducere

Casa Regala a Romaniei este guvernata de statut si de traditie. In conformitate cu Ordinul Majestatii Sale si cu toate cerintele moderne, aceste Norme Fundamentale, promulgate de mana Regelui Mihai I, Sef Suveran al Casei Regale a Romaniei, prin Gratia Lui Dumnezeu, Rege incoronat al Romaniei si jure sanguinis Mare Maestru al Ordinelor si Decoratiilor Casei Regale a Romaniei, vor intra in vigoare la 30 decembrie 2007. Acest document isi va primi validitatea si puterea la momentul semnaturii, de mana Regelui. Prin acest document, toate statutele precedente si toate privilegiile, apelativele, titlurile, rangurile si drepturile dinastilor sau ale descendentilor lor, sunt revocate. Traditiile noastre de familie includ si vor include intotdeauna credinta crestin ortodoxa, care va servi drept principiu calauzitor in toate deciziile viitoare. Pastrand respect pentru libertatea de credinta si de constiinta a individului, toti membrii dinastici ai Familiei vor apartine ritului crestin ortodox. Rugam pe Dumnezeu sa protejeze Familia noastra Regala, tara noastra si Biserica noastra.

Capitolul I

Casa Regala a Romaniei

Articolul 1

Caracteristici si membri

1) Casa Regala a Romaniei este o comunitate de familie autonoma infiintata si organizata pe baza prevederilor acestui Statut Dinastic, de acum in vigoare. Ea va fi compusa din membri prin nastere sau membri prin casatorie, numai dupa cum este stabilit de acest document.

2) Seful Casei Regale a Romaniei, potrivit tuturor practicilor si conventiilor de astazi, este de jure sau de facto Suveran, in termeni de autoritate asupra Casei Regale a Romaniei, la orice moment. Imediat dupa decesul Sefului Casei Regale a Romaniei, fara vreo proclamatie ulterioara, Mostenitorul Evident sau Mostenitorul Prezumptiv, in functie de cine va fi in viata si primul in linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipa titlul si apelativul de Rege sau Regina, indiferent de pozitia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare si indiferent daca, mai tarziu, va alege sau nu sa nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ.

3) In cazul in care Mostenitorul Prezumptiv este primul succesor, dar un Mostenitor Evident inca nenascut este anticipat, Mostenitorul Prezumptiv va asuma rolul de Regent pana la nastere, dar nu va putea amenda, modifica sau interpreta prevederile acestor Norme, cu exceptiile stabilite mai jos. Un mostenitor minor la momentul succesiunii la Sefia Casei Regale a Romaniei va avea un Regent care va ramane in functie pana ce Seful Casei Regale a Romaniei devine major, dar acest Regent si / sau Seful Casei Regale a Romaniei, pe durata minoritatii, nu vor putea amenda, modifica sau interpreta prevederile acestor Norme, sau oricare altele, cu exceptiile prevazute mai jos. Regenta va fi numita de membrii dinasti ai Casei Regale a Romaniei, prin Consiliul Familiei Regale, si poate fi indepartata de acesta.

4) Seful Casei Regale a Romaniei nu va putea, in nici o situatie, sa amendeze, sa modifice sau sa interpreteze prevederile acestor Norme pana la implinirea varstei de treizeci de ani.

5) Succesorii dinasti ai Regelui Mihai I al Romaniei sunt succesori la sefia Casei Regale a Romaniei, iar actualii succesori sunt recunoscuti exclusiv prin aceste Norme si sunt enumerati aici. Ei vor fi singurii dinasti, pana la momentul cand altii, in baza nasterilor viitoare, sunt adaugati printr-un amendament sau anexa la aceste sau alte viitoare Norme Fundamentale ale Casei Regale a Romaniei. Toate principesele prin nastere ale Casei Regale a Romaniei vor inceta a mai fi membri ai Casei Regale a Romaniei la momentul casatoriei si vor primi titlul si apelativul sotului lor, cu exceptia cazului cand ramanerea lor in Casa Regala a Romaniei este recunoscuta, fie de aceste Norme, fie, in viitor, prin adaugare ca amendament sau anexa la aceste sau orice viitoare Norme ale Casei Regale a Romaniei. Nici un succesor al unei femei membru al Casei Regale a Romaniei nu va deveni membru al Familiei Regale a Romaniei prin nastere, decat daca aceste Norme sau vreun alt document viitor dat de Seful Casei Regale a Romaniei, recunoaste aceasta includere.

6) Descendentii Regelui Carol al II-lea al Romaniei, pe orice ramura colaterala, isi vor pastra apelativul si rangul care le-a fost acordat in timpul domniei Majestatii Sale Regelui Carol al II-lea. Potrivit dorintei si precedentei stabilite de Majestatea Sa, acesti descendenti vor continua sa fie exclusi din linia de succesiune si nu vor fi membri ai Casei Regale a Romaniei.

7) Consoarta Sefului Casei Regale a Romaniei va primit titlul si apelativul de Regina pe intreaga durata a casatoriei si a vaduviei sale, in cazul in care Seful Casei Regale ii va deceda inainte. Consortul unei femei Sef a Casei Regale nu va avea, de drept, vreun rang, privilegiu sau titlu, dar acestea vor fi primite, ad personam, prin decizia Sefului Casei Regale a Romaniei. Sotia unui Principe al Casei Regale a Romaniei va avea titlul si apelativul de Principesa pe durata casatoriei si vaduviei sale, numai in cazul in care casatoria a fost recunoscuta de Seful Casei Regale a Romaniei. Consortii sau Principesele prin casatorie, a caror casatorie este anulata sau dizolvata prin divort, vor pierde toate rangurile, titlurile si privilegiile la momentul dizolvarii casatoriei, in timp ce un consort vaduv care se recasatoreste isi va pastra titlul si rangul ad personam, acestea nefiind transmisibile viitoarei sotii sau copiilor dintr-o casatorie trecuta sau viitoare.

8) Apartenenta la Casa Regala a Romaniei este un act liber consimtit si, dupa implinirea majoratului, orice membru poate renunta la acest drept oricand, moment la care toate titlurile, rangurile si privilegiile acelui membru al Casei Regale a Romaniei vor lua sfarsit. O asemenea renuntare nu poate avea loc decat printr-o declaratie scrisa prezentata Sefului Casei Regale a Romaniei, care va prezenta declaratia Consiliului Familiei Regale, iar aceasta va intra in vigoare la treizeci de zile de la prezentarea in fata Consiliului Familiei Regale, cu exceptia cazului cand petentul nu si-a restras cererea pana la acea data.

9) Renuntarea la calitatea de membru al Casei Regale a Romaniei va elimina pe fostul membru al Casei Regale a Romaniei din linia de succesiune pentru totdeauna, dar nu va avea efect asupra statutului, titlurilor si rangurilor succesorilor si mostenitorilor sai.

10) Nici o persoana nascuta in principal ca membru al unei Case Regale sau Princiare straine nu poate intra in Linia de Succesiune a Casei Regale a Romaniei si nu se poate bucura de vreun alt privilegiu dinastic, fara exceptie.

Articolul 2

Titlurile membrilor Casei Regale

1) Seful actual al Casei Regale a Romaniei este:
Majestatea Sa Mihai I, Rege al Romaniei (jure sanguinis).

2) Actuala Consoarta a Sefului Casei Regale a Romaniei este:
Majestatea Sa Ana, Regina Romaniei (ad personam) si Printesa de Bourbon-Parma (jure sanguinis). Majestatea Sa isi va pastra titlul, apelativul si rangul pe durata vaduviei sale, in cazul in care Seful Casei Regale a Romaniei va deceda inaintea sa.

3) O viitoare consoarta a Sefului Casei Regale a Romaniei va purta titlul, apelativul si rangul, alaturi de numele de botez, de:
Majestatea Sa Regina Romaniei (ad personam), potrivit cu Articolul 1 (7).

4) Actualul Mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este:
Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum inainte si va ramane dupa decesul meu Custode al Coroanei Romaniei (ad personam).

5) Actualul consort al Mostenitoarei la Sefia Casei Regale a Romaniei este:
Alteta Sa Regala Radu, Principe al Romaniei (ad personam).

6) Membrii Casei Regale a Romaniei, care vor avea titlurile, rangurile si apelativele corespunzatoare, sunt:

Alteta Sa Regala Elena, Principesa Romaniei (jure sanguinis);
Alteta Sa Regala Irina, Principesa Romaniei (jure sanguinis);
Alteta Sa Regala Sofia, Principesa Romaniei (jure sanguinis);
Alteta Sa Regala Maria, Principesa Romaniei (jure sanguinis).

7) Nicolae de Roumanie Medforth-Mills, care va primi titlul, apelativul si rangul de Principe al Romaniei si Alteta Regala (jure sanguinis) la cea mai apropiata data dintre 1 aprilie 2010, la a 25-a sa aniversare, si momentul decesului actualului Sef al Casei Regale a Romaniei, iar la acel moment va intra in linia de succesiune la Sefia Casei Regale a Romaniei deplin indreptatit sa succeada.

8) In cazul unei viitoare femei Sef al Casei Regale a Romaniei, consortul sau va primi titlul de "Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei" (ad personam), potrivit articolului 1 (7), titlu, rang si apelativ care va precede orice alt titlu, roman sau strain, pe care il poate avea, pe durata mariajului si numai pe durata vietii sotiei sale si numai atata timp cat aceasta ramane Sef al Casei Regale Romane.

9) Membrii Casei Regale a Romaniei nu vor accepta titluri, decoratii si premii straine fara aprobarea scrisa a Sefului Casei Regale a Romaniei. Astfel de distinctii straine pot fi acceptate numai ad personam si vor fi predate in orice moment daca Seful Casei Regale a Romaniei decreteaza astfel. Nici o distinctie straina nu precede rangurile si distinctiile romane.

10) Copiii sau consortii membrilor Familiei Regale a Romaniei care nu poarta un titlu regal nu sunt membri ai Familiei Regale a Romaniei, ci membri ai familiei extinse a Regelui Mihai I si ai Casei Regale. O lista completa a familiei extinse este inclusa in Registrul Genealogic al Casei Regale a Romaniei.

Articolul 3

Cetatenia si resedinta

1) Toti membrii Casei Regale a Romaniei sunt sau trebuie sa ia masurile pentru a deveni cetateni romani.

2) O Regina vaduva sau consortul / consoarta vaduvi vor avea dreptul de a locui, pentru restul vietii, intr-una dintre resedintele regale, stabilita de Seful Casei Regale, dar acest drept nu se va extinde pentru fostii sau viitorii soti sau copii lor dintr-o fosta sau viitoare casatorie, dupa decesul acestora.

3) In acest moment, Palatul Elisabeta este resedinta oficiala a Regelui si Familiei, pe durata vietii sale. Deciziile legate de resedintele regale pot fi revocate sau schimbate de Seful Familiei in orice moment. Cu toate acestea, Castelul Savarsin este proprietatea privata a Sefului Familiei, iar Castelul Pelisor va fi pentru totdeauna Scaunul Dinastiei Regale.

Articolul 4

Registrul Genealogic al Casei Regale a Romaniei si Starea Civila

1) Secretariatul Sefului Casei Regale a Romaniei va pastra un registru cu toti membrii in viata ai Casei Regale, numit Registrul Genealogic al Casei Regale a Romaniei. Seful Casei Majestatii Sale Regelui va fi autorizat si va avea datoria de a pastra registrul corect si in buna stare.

2) Principiile dreptului roman care guverneaza starea civila vor fi aplicabile, in masura in care sunt necesare pentru aplicarea acestor Norme. Pastrarea registrului va permite ca ordinea de succesiune la Sefia Casei Regale a Romaniei sa fie inregistrata clar in orice moment (Articolul 12 (1)).

3) Toti membrii Casei Regale sunt obligati sa informeze secretariatul Sefului Casei Regale, fara intarziere, de orice eveniment sau circumstanta care necesita o notatie sau modificare a registrului pastrat de Secretariat. Intreaga documentatie relevanta va fi inaintata de indata ce este obtinuta.

4) Intreaga documentatie produsa de Secretariat va fi pregatita de Secretariat si aprobata de Seful Casei Regale a Romaniei.

5) Registrul va fi deschis pentru inspectie membrilor Casei Regale a Romaniei si altor persoane, cu acordul Sefului Casei Regale a Romaniei si in limitele acordului dat.

6) Folosirea pseudonimelor literare si artistice este permisa, cu conditia ca Seful Casei Regale a Romaniei sa fi autorizat un asemenea uz, in scris, dar aceasta permisiune este si ramane revocabila.

Articolul 5

Adoptia si copiii din afara casatoriei

1) Adoptiile efectuate de catre un membru al Familiei Regale nu primesc consimtamantul Sefului Casei Regale a Romaniei. Totusi, in noile circumstante ale legislatiei ale Uniunii Europene, Seful Casei Regale a Romaniei nu poate opri o adoptie.

2) Daca un membru al Casei Regale a Romaniei doreste, totusi, sa adopte o persoana din afara familiei, el trebuie sa-l notifice pe Seful Casei Regale, inainte de implinirea procedurilor. Adoptia in interiorul familiei nu va schimba ordinea de succesiune la Sefia Casei Regale.

3) Adoptia nu poate conferi nici un titlu, apelativ sau privilegiu al persoanei care adopta catre persoana adoptata, in ce priveste calitatea de membru al Familiei Regale si al Dinastiei sau succesiunea.

4) Nici un copil al vreunui membru al Casei Regale a Romaniei, nascut in afara unei casatorii legal recunoscute sau dintr-o casatorie care este subsecvent declarata nula sau ilegala, nu va fi membru al Familiei Regale a Romaniei.

Articolul 6

Majoratul

1) Majoratul membrilor Casei Regale a Romaniei este conform cu prevederile legii romane.

Articolul 7

Casatoria

1) Casatoria unui membru al Casei Regale a Romaniei va fi supusa acordului Sefului Casei Regale a Romaniei, pentru a avea semnificatie dinastica.

2) O casatorie care nu respecta paragraful (1) de mai sus nu va fi recunoscuta dinastic in nicio privinta si va rezulta in pierderea tuturor drepturilor, onorurilor, privilegiilor si prerogativelor, potrivit prezentelor Norme.

Articolul 8

Divortul

1) Divortul membrilor Familiei este supus consimtamantului Sefului Familiei Regale inainte de inceperea formalitatilor, pentru ca divortul sa fie recunoscut dinastic.

2) Un divort care nu respecta paragraful (1) nu este recunoscut dinastic.

3) Orice membru al Casei Regale a Romaniei a carui casatorie este incheiata cu nerespectarea paragrafului (1) va pierde toate drepturile, privilegiile si onorurile ce-i sunt acordate ca membru al Casei Regale a Romaniei.

Capitolul II

Consiliul Familiei Regale

Articolul 9

Componenta si atributii

1) Consiliul Familiei Regale este compus din totalitatea membrilor Familiei Regale, daca sunt mai putin de 6 sau din 6 membri, daca Familia Regala a Romaniei are mai mult de 6 membri in viata si majori.

2) Seful Casei Regale a Romaniei va numi pe toti membrii Consiliului Familiei Regale.

3) Consiliul Familiei sustine pe Seful Casei Regale a Romaniei in luarea deciziilor, potrivit acestor Norme Fundamentale si tuturor celorlalte dispozitii aplicabile. Totalitatea deciziilor si a rezolutiilor ramane atributul exclusiv al Sefului Casei Regale a Romaniei.

Capitolul III

Seful Casei Regale a Romaniei

Articolul 10

Linia de Succesiune la Coroana Romaniei

1) Linia de succesiune la Coroana Romaniei este reglementata de Anexa 1 a acestui Document.

2) Seful Casei Regale a Romaniei este Regele Mihai I al Romaniei, iar mai apoi acele persoane care succed Majestatii Sale, potrivit Anexei 1 si termenilor si prevederilor acestor Norme. Seful Casei Regale a Romaniei va actiona drept Sef al Casei Regale, Presedinte al Fundatiilor Regale si Custode al Coroanei Romaniei (cu exceptia duratei vietii actualului Sef al Casei Regale a Romaniei, care a numit, de la data intrarii in vigoare a acestor Norme Organice, pe Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei in calitatea de Custode a Coroanei Romaniei). In cazul in care un mostenitor viitor succede pe durata minoritatii sale, Consiliul Familiei Regale va decide asupra membrilor si functiunilor Regentei. Articolul 6 (1) va fi aplicabil.

3) Seful Casei Regale a Romaniei poate amenda ordinea de succesiune in orice moment, printr-un document semnat si sigilat de mana sa.

Articolul 11

Drepturi si prerogative in chestiuni dinastice

1) Seful Casei Regale a Romaniei guverneaza familia ca un bun parinte.

2) Seful Casei Regale a Romaniei are dreptul de a lua decizii legate de proprietatile Casei Regale a Romaniei si asupra oricaror alte chestiuni legate de Casa Regala a Romaniei.

3) Seful Casei Regale a Romaniei se asigura de pastrarea si recunoasterea drepturilor, onorurilor si prerogativelor Casei Regale a Romaniei prin toate mijloacele ce-i sunt la dispozitie.

4) Seful Casei Regale a Romaniei reprezinta sau numeste reprezentanti in relatia cu autoritatile de Stat, pentru protectia averii si drepturilor Casei Regale a Romaniei. Seful Casei Regale a Romaniei este singurul detinator al acestui drept.

5) Seful Casei Regale a Romaniei are si pastreaza toate drepturile de fons honorum, si poate continua sa acorde titluri, decoratii, ordine, distinctii si medalii. Seful Familiei Regale este si va ramane Mare Maestru al Ordinului Carol I, care se afla sub controlul exclusiv al Casei Regale a Romaniei. Casa Regala a Romaniei va numi toti membrii Ordinelor Dinastice si administratia acestora, iar acordarea va fi insotita de inregistrari ale primitorilor si distinctiilor, si va avea loc potrivit deciziei Sefului Casei Regale a Romaniei.

Capitolul IV

Casa Majestatii Sale Regelui

Articolul 12

Statut si organizare

1) Casa Majestatii Sale Regelui este structura administrativa aflata sub autoritatea Sefului Casei Regale a Romaniei, organizata potrivit regulilor si regulamentelor proprii.

2) Ea functioneaza sub conducerea Sefului Casei Majestatii Sale Regelui, numit exclusiv prin ordinul Sefului Casei Regale a Romaniei.

3) Casa Majestatii Sale Regelui coordoneaza administrarea averii Casei Regale, potrivit deciziilor Sefului Casei Regale a Romaniei, face numiri pentru titluri si distinctii; informeaza pe toti membrii Familiei Regale despre deciziile care ii privesc.

4) Casa Majestatii Sale Regelui va avea structura cea mai bine adecvata pentru indeplinirea indatoririlor administrative pe care le are.

Articolul 13

Indatoriri

1) Casa Majestatii Sale Regelui indeplineste urmatoarele indatoriri principale:

a) Administreaza bunurile aflate in proprietatea sau folosinta Sefului Casei Regale a Romaniei, potrivit deciziei sale, inclusiv cele in proprietatea sau folosinta Familiei Regale sau acelea unde Familia Regala desfasoara functiuni publice sau private;

b) Ajuta pe membrii Familiei Regale sa-si administreze propriile bunuri;

c) Pastreaza inventarul bunurilor de la a) si b);

d) Ajuta pe membrii Familiei Regale sa-si indeplineasca angajamentele, indiferent de natura lor;

e) Organizeaza Registrul Genealogic al Casei Regale a Romaniei, potrivit articolului 4 (3), precum si Registrul Decretelor Regale;

f) Indeplineste indatoririle date de Seful Casei Regale a Romaniei, intern sau in relatia cu autoritatile de stat si alte entitati, in special in materie de reprezentare legala si protocol.

2) Casa Majestatii Sale Regelui poate indeplini si alte indatoriri, dupa cum hotaraste Seful Casei Regale a Romaniei, si este direct responsabila.

3) Persoanele autorizate ca delegati, executori testamentari, loctiitori sau reprezentanti ai Casei Regale nu pot sa-si exercite mandatul fara aprobarea scrisa a Sefului Casei Regale a Romaniei.

4) Persoanele descrise la paragraful (3) trebuie sa ofere rapoarte prompte si constante catre Seful Casei Regale a Romaniei despre actiunile pe care le intreprind. Mandatul lor este revocabil in orice moment, de catre Seful Casei Regale a Romaniei, sau, in eventualitatea unei Regente, de autoritatea executiva relevanta, in scris si cu efect imediat.

Articolul 14

Administrarea bunurilor Familiei Regale

1) Toate bunurile imobile si de patrimoniu de pe teritoriul Romaniei, detinute de un membru al Familiei Regale vor fi inregistrate pe langa autoritatile romane relevante si vor fi administrate potrivit deciziilor proprietarului si potrivit regulilor succesorale aplicabile.

2) Seful Casei Regale a Romaniei va numi executorii sai testamentari prin testamentul sau.

3) Inainte de a renunta la drepturile la vreo proprietate apartinand de patrimoniul Casei Regale a Romaniei, membrii sai trebuie sa ceara consimtamantul Sefului Familiei.

Capitolul V

Dispozitii Tranzitorii si Finale

Articolul 15

Intrare in vigoare si modificari

1) Acest document, numit Normele Fundamentale ale Casei Regale a Romaniei – Statutul complet al Casei Regale, inlocuieste toate Statutele, regulile si regulamentele anterioare.

2) Normele vor intra in vigoare la data mentionata mai jos si vor fi irevocabile, cu exceptia cazurilor mentionate in document, de la momentul semnaturii si sigilarii de catre Majestatea Sa Regele Mihai I.

3) Normele pot fi modificate numai dupa cum este stabilit aici, de mana si cu sigiliul Sefului Casei Regale a Romaniei.

4) Toti membrii Familiei Regale a Romaniei vor primi un exemplar in original al acestui document, semnat de Majestatea Sa Regele Mihai I. Primirea acestui document semnifica acceptarea sa si asumarea obligatiei permanente de a-l respecta.

5) Orice modificare va avea loc potrivit paragrafului (4), sub semnatura Sefului Casei Regale a Romaniei.

Articolul 16

Aplicare si interpretare

1) Aceste Norme sunt universal aplicabile, fara limitari.

2) Normele vor fi interpretate in asa fel incat sa-si produca cel mai larg efect.

3) In cazul in care vreo sectiune a acestui document, numit Normele Fundamentale ale Casei Regale a Romaniei – Statutul complet al Casei Regale, va fi considerata, de vreo curte, a fi neaplicabila pentru orice motiv, termenii, conditiile si obligatiile ramase nu vor fi afectate si vor ramane in vigoare.

Articolul 17

Anexe

1) Anexele 1 si 2 sunt considerate parti ale acestui document, numit Normele Fundamentale ale Casei Regale a Romaniei – Statutul complet al Casei Regale.

2) Ele pot fi modificate, independent de acest Statut, prin Decizia Sefului Casei Regale a Romaniei, asa cum este definit aici.

Articolul 18

Glosar de termeni

1) Cuvintele "titlurile, onorurile si prerogativele" vor fi interpretate in cel mai larg sens posibil si vor include pe cele acordate de legislatia aplicabila, precum si pe cele acordate prin curtoazie si prin traditiile Casei Regale a Romaniei.

2) Cuvintele "resedintele regale" vor include, pana la restaurarea Monarhiei, castelele, vilele si casele detinute de Seful Casei Regale a Romaniei sau de membrii Casei Regale a Romaniei, precum si Palatul Elisabeta sau orice alte resedinte puse la dispozitie de Statul Roman potrivit legii.

3) Mostenitorul Evident este succesorul imediat al Sefului Casei Regale a Romaniei, la orice moment. Celelalte persoane de pe Lista de Succesiune sunt Mostenitori Prezumptivi, in ordinea nasterii.

Ordonam mostenitorilor nostri sa respecte aceste Norme acum si dupa decesul Nostru, ele reprezentand vointa Noastra finala.

Ca atare, am semnat prezentele Norme Fundamentale,

Mihai I

Azi, 30 decembrie 2007, Castelul Savarsin, Romania


Anexa 1

Linia de Succesiune

NOI, MIHAI I,
In virtutea autoritatii Noastre Suverane ca Sef al Casei Regale a Romaniei si in conformitate cu datoria Noastra fata de istorie si fata de mostenitorii Familiei Noastre,
Din vointa Noastra libera Decretam si facem publica urmatoarea decizie:

A. Linia de Succesiune la Tron si la Sefia Casei Regale a Romaniei este cea astfel stabilita:

1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;

2. ASR Principesa Elena a Romaniei;

3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (care va deveni ASR Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010, potrivit documentului Sefului Casei Regale a Romaniei, asa cum a fost dat la 5 ianuarie 2005, potrivit Anexei 2);

4. Elisabeta Karina de Roumanie;

5. ASR Principesa Irina a Romaniei;

6. Michael de Roumanie Kreuger;

7. Angelica de Roumanie Kreuger;

8. ASR Principesa Sofia a Romaniei;

9. Elisabeta Maria Biarneix;

10. ASR Principesa Maria a Romaniei.

B. In semn de recunoastere a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a obligatiilor pe care acest lucru le presupune, in special Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Noi modificam principiile si practica Legii Salice, cu descendenta exclusiv masculina, care nu va mai fi folosita la stabilirea succesiunii.

C. Coroana Romaniei va trece de la Seful Casei Regale la primul nascut barbat, si, in lipsa unui barbat, la prima nascuta femeie.

D. In absenta unor descendenti directi, Coroana va fi mostenita de cel mai in varsta frate si, in absenta unui frate, de cea mai in varsta sora a Sefului Casei Regale.

E. Locul persoanelor mentionate in paragraful D, daca sunt decedate, va fi ocupat de descendentii lor, barbatii avand precedenta.

F. Linia de Succesiune poate fi modificata de Seful Casei Regale a Romaniei.

Linia de Succesiune la Tron este separata de lista membrilor Casei Regale a Romaniei, asa cum apare in Articolul 1 al Normelor.

Noi Ordonam mostenitorilor Nostri sa respecte aceasta Anexa acum si dupa decesul Nostru, ea reprezentand ultima Noastra vointa.

Ca atare, am semnat prezenta Anexa,
Mihai I

Astazi, 30 decembrie 2007, Castelul Savarsin, Romania


Anexa 2

Eu, Mihai I,
In virtutea autoritatii pe care o am ca Sef al Casei Regale a Romaniei,
Urmand datoria mea fata de istorie si fata de urmasii Familiei mele,
In deplina conformitate cu valorile si principiile Uniunii Europene, care Garanteaza fiecaruia dreptul de a-si exprima identitatea si idealurile,
Actionand in conformitate cu vointa mea libera,

FAC PUBLICE URMATOARELE DECIZII:

1) Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si Sef al Casei Regale a Romaniei, dupa moartea mea. In cazul in care Natiunea romana si Parlamentul Romaniei vor considera potrivita folosirea monarhiei ca forma de guvernamant, solicit Parlamentului sa renunte la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. Pana cand aceste lucruri se vor intampla, Principesa Margareta va ramane, dupa moartea mea, Seful Casei Regale a Romaniei si Custode al Coroanei Romaniei.

2) Ordinul "Carol I" va fi reactivat de Casa Regala, ca Ordin de Familie si completat cu gradele inferioare care, in mod traditional, lipseau. Aceasta hotarare nu trebuie interpretata ca fiind un act in contradictie cu distinctiile si decoratiile acordate de Presedintele Romaniei, ci ca o hotarare cu caracter dinastic, simbolic si de familie, atata vreme cat nu se produce o schimbare a formei de guvernamant. Ordinul "Carol I" va fi acordat numai de catre Seful Casei Regale a Romaniei si va distinge personalitati care au sprijinit Familia Regala in efortul ei pentru o Romanie democratica, prospera, libera si demna, membra a familiei natiunilor europene si transatlantice. Posesorii Ordinului "Carol I" vor fi autorizati sa poarte decoratia in prezenta oricarui membru al Familiei mele, in felul specific fiecarui grad al Ordinului. Totusi, dreptul de a purta aceste decoratii in alte situatii publice ramane sa fie determinat de procedurile legale normale sau traditiile care opereaza in mod curent in orice tara, inclusiv in Romania.

3) Acord sotului Principesei Margareta, Principelui Radu, titlul de "Principe al Romaniei" si calificativul de "Alteta Regala". Iau aceasta hotarare pentru meritele lui in Familie si pentru a-l ajuta sa-si duca mai departe angajamentele viitoare pentru dezvoltarea romaneasca, pe care le apreciez mult. Titlul si calificativul sunt acordate numai ad personam si, prin urmare, nu sunt transmisibile. Principele Radu ramane membru non-dinastic al Casei Regale a Romaniei.

4) Acord nepotului meu Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de "Principe al Romaniei" si calificativul de "Alteta Regala". Aceasta hotarare va intra in vigoare in ziua cand el va implini varsta de 25 de ani. Iau aceasta hotarare pentru a acorda celei de-a sasea generatie a Familiei Regale a Romaniei o sansa in plus sa-si serveasca tara, daca vor dovedi ca merita aceasta onoare. 

5) In afara de Regina si de mine, de fiicele mele si de cei mentionati specific in acest document, nu exista nici un alt membru al Casei Regale a Romaniei. Orice adaugire de membri ai Casei Regale poate avea efect numai cu aprobarea Sefului Casei Regale a Romaniei, intr-un document separat, eliberat specific pentru acest scop.

Mihai R

5 ianuarie 2005, Palatul Elisabeta, Bucuresti, Romania

Noi Ordonam mostenitorilor Nostri sa respecte aceasta Anexa acum si dupa decesul Nostru, ea reprezentand ultima Noastra vointa.

Ca atare, am semnat prezenta Anexa,
Mihai I

Astazi, 30 decembrie 2007, Castelul Savarsin, Romania


Sursa de baza:
familiaregala.ro

Incoronarea MS Regele Ferdinand I al Romaniei, 1922

Gratie unor cadre sporadice mai putem privi astazi chipurile luminate ale Celor care ne reinvie in memorie identitatea noastra nobila! Pace si lumina sufletelor Lor iar noua vesnica memorie intru a nu uita de ce neam si de ce singe suntem!

Principele Radu recomanda: " Protocol si eticheta diplomatice" de Ioana Varsta

"Îmi face plăcere să anunț  apariția volumului intitulat “Protocol și etichetă diplomatice“, scris de  Ioana Vârsta, publicat de Editura C.H. Beck și lansat sub egida Ministerului Afacerilor Externe.
Cartea este binevenită și ar putea servi de îndreptar pentru toate instituțiile Statului, pentru companii, organizații și personalități legate prin activitatea lor de etichetă și protocol. Autoarea se referă la multe aspecte din istoria și practica protocolului din România și din străinătate. Cu acuratețe, răbdare și competență, doamna Vârsta oferă societății românești un material cuprinzător de care este nevoie ca de aer. Mult din felul în care suntem percepuți în afara țării se datorază carențelor noastre comportamentale.
România a avut o rigoare și o tradiție remarcabile în ceea ce privește comportamentul instituțional și cel public. Cartea include în paginile ei regulile de protocol în prezența Familiei Regale a României, precum și reguli de protocol regal.
Volumul poate fi găsit la adresa electronică  a Editurii C.H. Beck."

Principele Radu al Romaniei

Video Inedit! Nunta Principesei Ileana (fiica cea mica a Regelui Ferdinand) cu Arhiducele Anton de Habsburg

O înregistrare-document din arhiva video a faimoasei companii media British Pathé, care durează un minut și 42 de secunde, înfăţişează întreaga familie regală a României în 1931, la Sinaia, la căsătoria principesei Ileana, fiica cea mică a regelui Ferdinand, cu Arhiducele Anton de Habsburg.

Căsătoria Ilenei a fost rodul unei iubirii împartășite de ambii soţi și o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română.

Nunta s-a sărbătorit pe 24-26 iulie 1931, în România, la reşedinţa regală din Sinaia, "căci e mai racoare si linistit si este loc pentru invitaţi". Ileana a ales "ultima duminică din această lună, căci în august e post de Sf. Maria", iar mai devreme "nu e cu putință, fiindcă am aşa de multe de orânduit înainte".
Ileana a cerut binecuvîntarea fratelui său, Carol al II-lea, ca şef al Casei Regale, spunându-i "Simt ca am întâlnit cu adevărat omul care mă va face fericită. Desigur, viitorul este în mâna Domnului, însă - cum am credința în El - cred că împreună cu Anton voi putea înfăţişa viaţa sigur, găsind în el tovarăşul și reazămul de care am atâta nevoie". Carol al II-lea a și condus-o la altar, întrucât tatăl lor, Ferdinand, murise în 1927.
Nunta principesei Ileana a fost un eveniment monden de valoare internatională. La ceremonie au participat numeroși corespondenti de presă din strainatate, din întreaga Europă dar şi din Statele Unite. Familia Regală a primit felicitari din întreaga lume, de la Herbert Hoover, presedintele SUA si Juan Esteban Montero, presedintele Chile, până la Hindenburg, presedintele Germaniei si Zog I, Regele Albaniei.
La invitatia familiei regale, la festivităţi a participat elita politică românească, de la prim-ministrul Nicolae Iorga, la Octavian Goga și Mihail Sadoveanu.

Vezi înregistrarea pe:
http://www.britishpathe.com/record.php?id=7179

Regele Mihai I si principesa Ana in Atena, Grecia, filmare de epoca, preluata din arhivele Marii Britanii

Regele Mihai I si principesa Ana ai Romaniei, intr-o filmare de epoca, la Atena, preluata din arhivele Marii Britanii. Simtim o carenta de astfel de secvente, dar totusi ne bucura sufletul enorm orice gaselnita de felul asta.

Iata linkul unde puteti viziona filmuletul:
http://www.britishpathe.com/record.php?id=58334

Concert de camera patronat de catre Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei la sala cu orga din Chisinau

Când: Miercuri, 18.5.2011, Ora: 18:00
Unde: Sala cu Orgă [81 Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, Chişinău MD-2012]

Sub patronajul Alteței Sale Regale Principelui Radu al României

În  colaborare  cu  Institutul  Cultural  Român

Evoluează  masteranzi  și  studenți  ai  Universității  Naționale  de  Muzică  din  București: 

Lidia  CIUBUC  (pian)  și  invitații  săi  -  Valentina  NAFORNIȚA,  Mihai  DOGOTARI, 

Ana  CEBOTARI,  Ioan  Augustin  HOTEA,  Iustinian  ZETEA,  Natalia  GODOVANIUC, 

Alin  Georgian  STOICA,  Jean  Cristof  BOUTON  (canto), 

Mihai  Alexandru  BĂDIȚĂ  (clarinet)

Peste o suta de basarabeni, in vizita la Principele Radu

Principele Radu al Romaniei si Principesa Margareta vor primi, vineri, (13.05.11), in vizita la Palatul Elisabeta mai bine de o suta de basarabeni, de toate varstele, participanti si organizatori ai concertului "Taina care ma apara, In memoriam Grigore Vieru".

"Vom fi gazdele doamnei Raisa Vieru, sotia marelui poet roman, si domnilor Calin si Tudor Vieru, fiii poetului, insotiti de copiii lor. Trei generatii ale familiei Vieru, pentru prima oara calcand pragul casei Regelui", scrie Principele Radu pe blogul sau.

Cei unsprezece membri ai Corului de la Chisinau sunt Mihai Ciobanu, Vadim Gheorghelas, Mihai Munteanu, Ilie Gorincioi, Natalia Barbu, Doina Sulac, Ilie Gorincioi, Andrei Stefanet, Ion Suruceanu, Nadejda Suruceanu, Cristia Aldea Teodorovici.

"Daca cel din urma este fiul Doinei si lui Ion Aldea Teodorovici, atunci inseamna ca voi avea ocazia sa revad, dupa aproape douazeci de ani un copil care avea varsta gradinitei atunci cand l-am cunoscut, alaturi de parintii lui", afirma Principele.

Vor mai veni la Palatul Elisabeta cei 44 de membri ai Coralei " Vocile Primaverii", cei 9 membri ai Formatiei "Millenium", precum si cei 36 de muzicieni ai Orchestrei nationale de muzica populara" Lautarii", condusi artistic si dirijati de Nicolae Botgros. Tuturor acestora li se vor alatura si 36 de lautari basarabeni, care au dorit sa ne treaca pragul.

Sursa de baza:
casa-regala.blogspot.com

O carte de exceptie, "Lumea Regelui", scrisa de catre Alteta Sa Regala Principele Radu Al Romaniei

Iata ce declara in legatura cu aceasta lansare, insasi Principele Radu Al Romaniei:
"Volumul “Lumea Regelui”, publicat de  Editura Polirom, a avut lansarea astăzi (10.05.11 n.n.)  la ora 12, la Muzeul Național de Istorie al României. A luat parte Majestatea Sa Regele, Principesa Moștenitoare și cu mine, un numeros public. Au fost prezenți o parte dintre cei care au contribuit cu texte la realizarea cărții. “Lumea Regelui” va fi prezentă și la evenimentul Garden Party de la Palatul Elisabeta, joi 12 mai, când va putea fi achiziționată la standurile din grădina Palatului. La eveniment sunt așteptați 2,000 de participanți din toate județele țării. Va fi al doilea Garden Party din istoria postbelică, după cel din 27 mai 2010.

“Lumea Regelui” este o carte cu mărturii semnate de aproape 60 de personalități ale lumii, privitoare la personalitatea și exemplul de lider ale Regelui Mihai, care va împlini 90 de ani la 25 octombrie, anul acesta.
Este o carte pe care am alcătuit-o dintr-un sentiment al datoriei, nu din dorința de a aduce elogii publice Majestății Sale. În cei aproape 90 de ani de viață, Regele nostru a arătat întotdeauna discreție, modestie, răbdare și un înalt simț al datoriei. Declarațiile sforăitoare nu l-au caracterizat.
Se află printre personalitățile care au contribuit la volum Regele Juan Carlos al Spaniei, Președintele Valéry Giscard d’Estaing al Franței, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Principele de Wales, personalități din Europa și America în domeniile politic, economic și cultural, precum și membri ai Familiilor Regale europene. Volumul cuprinde și mărturii ale Familiei Regelui, precum cele ale Reginei Ana și Principesei Moștenitoare. Nu lipsesc personalități românești, care pe lângă valoarea științifică sau artistică a creației lor au dovedit, de-a lungul ultimelor decenii, că posedă ținută morală și loialitate față de interesele fundamentale ale Statului și Națiunii române".

Sursa de baza:
princeradublog.ro

Principele Nicolae va fi viitorul rege al României, susţine Neagu Djuvara

Istoricul Neagu Djuvara îl nominalizează ca posibil succesor la Tron, pe Principele Nicolae, în contextul în care reinstaurarea monarhiei constituţionale în ţara noastră ar întruni majoritatea opţiunilor populaţiei.

Istoricul Neagu Djuvara sugerează Casei Regale a României un „plan B” – nepotul lui Mihai I să fie pregătit pentru Tron

Copilul care făcea cu mâna mulţimilor adunate în Piaţa Universităţii, în primăvara anului 1992, alături de bunicul său, fostul Rege al României Mihai I, are astăzi 26 de ani. Istoricul Neagu Djuvara îl nominalizează ca posibil succesor la Tron, în contextul în care reinstaurarea monarhiei constituţionale în ţara noastră ar întruni majoritatea opţiunilor populaţiei. În rândurile de mai jos vă propunem spre lectură un fragment din „dialogul-maraton” dintre profesorul Neagu Djuvara şi jurnalistul George Rădulescu, publicat în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

George Rădulescu: Ar mai putea fi resuscitată monarhia românească? 

Neagu Djuvara: Singura soluţie ar fi ca tânărul Nicolae să fie naturalizat român, să înveţe carte românească, să fie pregătit pentru o posibilă înscăunare. Dar aici se pune altă problemă: ce mai valorează monarhiile în Europa dacă, încetul cu încetul, se creează o federaţie europeană. Eu mă îndoiesc că se va face. Mi-e teamă că, dacă intră şi Turcia înăuntru, se alege praful. Dar dacă, totuşi, langsam, langsam (n.a. încet, încet – în limba germană) se creează o Uniune Europeană, se ajunge la un Parlament European unic, la un Guvern European unic şi la un Preşedinte unic? Toţi regii care vor mai fi, care toţi sunt Regi constituţionali, cu foarte puţină putere, dar cu prestigiu de cimentare a acelor naţiuni vor deveni nişte „maharajahi” cărora cel mult li se vor lăsa câte un palat şi nişte venituri anuale. Vor avea un rol şi mai simbolic decât au în prezent.

G.R.: Ar fi rău?

N.G.: Nu, dar noi ne putem lipsi de ei în cazul ăsta, că nu mai au nicio putere.

G.R.: Dacă ar fi referendum în ceea ce priveşte regimul constituţional, pentru ce aţi vota – pentru republică sau pentru monarhie parlamentară?

N.G.: Ca principiu, pentru monarhie parlamentară pentru că e cea mai cuminte. Ca să nu mai fie toate luptele astea, la fiecare cinci ani, pentru cine devine preşedintele ţării. Şi atunci stai niţel la noroc, cum este la naşterea moştenitorului. Istoria dovedeşte că varianta asta e mai bună. Şi când moştenitorul acela e bolnav sau incapabil, este înlăturat şi vine frate-său sau vine nepotul. Aşa au fost mai toate monarhiile din Europa care au continuat mii de ani. Gândiţi-vă la dinastia franceză!

Sursa de baza:
casa-regala.blogspot.com

Nunta regelui Mihai cu Ana: rochie cu trenă spectaculoasă și zeci de fotografi. VIDEO din arhiva britanică!

Regele Mihai I și Principesa Ana de Bourbon-Parma s-au căsătorit în exil, la 10 iunie 1948, în Grecia, la Tatoi, iar luna de miere şi-au petrecut-o la reşedința de vară a regelui Paul, la 90 de kilometri de AtenaMihai I şi principesa Ana se logodiseră cu un an mai devreme, la Londra.

După nuntă, tânărul cuplu a trăit la început în Marea Britanie, apoi cei doi s-au mutat în Elveția.
Au împreună cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).
La nuntă au fost prezenţi toţi membrii guvernului grec, precum şi reprezentanţi ai caselor regale din întreaga lume. În imaginile păstrate în arhiva de film britanică, tinerii căsătoriţi pozează atât pentru fotografii oficiali ai Casei Regale, dar şi pentru zeci de alţi fotografi veniţi din toate colţurile lumii pentru nunta regală.
În câteva cadre se pot observa domnişoarele de onoare, câteva fetiţe îmbrăcate elegant, încercând să netezească trena lungă de aproape 5 metri a rochiei de mireasă.

Vezi mai jos un film de la nunta Regala a Regelui Mihai I si Principesa Ana
http://www.britishpathe.com/record.php?id=58378

Avocatul Casei Regale a României, Adrian Vasiliu, a explicat care sunt motivele care stau în spatele deciziei luate de Mihai I.

„Au existat nişte procese în Germania referitoare la numele de Hohezollern-Veringen, iar acum se lămureşte treaba. Toţi membrii Casei Regale a României au renunţat la aceste nume. Motivul este legat de faptul că, în Germania, un anume prinţ Karl de Hohenzollern a deschis nişte procese împotriva Casei Regale a României legat de faptul că principele Radu primise un titlu al Casei de Hohenzollern.

Titlul fusese retras, iar această situaţie urâtă a dus la o anumită răceală între aceste familii. Ca să se termine cu orice discuţie, Casa Regală a spus că este Casa Regală a României şi-atât, în baza decretului semnat de regele Ferdinand în 1921. Era foarte firesc ca decizia să fie comunicată de Ziua Regalităţii, 10 mai", susţine avocatul Vasiliu.

Familia Regală a României rupe legăturile cu Casa de Hohenzollern

Familia Regală a României anunţă astăzi, 10 mai 2011, printr-un comunicat de presă, că prin decizia Şefului Casei Regale a României, Regele Mihai I, începând de la această dată au fost rupte toate legăturile, istorice şi dinastice, între Familia Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern.

Totodată, Casa Regală a României renunţă la titlul "de Hohenzollern-Sigmaringen" iar membrii Familiei Regale vor renunţa la toate titlurile conferite de capii Casei Princiare de Hohenzollern.

Citeşte mai jos documentul semnat de Regele Mihai I al României:

Noi, Mihai I,

În virtutea autorităţii noastre nedisputate ca Şef al Casei Regale a României,

Luând în considerare decizia Iubitului Nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Noastre Regale,

Şi urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei,

Ţinând cont de articolele 1(10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de Noi la 30 decembrie 2007,

Acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă,

FAC CUNOSCUT:

Art. 1 Ruperea tutoror legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern
       (1) La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit.
       (2) În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al (a) României”. Dar începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”. Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de „Casa Regală a României”.

Art. 2 Renunţarea la titlurile conferite de Capii Familiei Princiare de Hohenzollern
       (1) Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice Şef al Casei Princiare de Hohenzollern.
       (2) Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie.

Art. 3 Amendarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României
       (1) Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor „de Hohenzollern”, „de Hohenzollern-Sigmaringen” şi „de Hohenzollern-Veringen”, în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.
      (2) Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României.


La 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta din Bucureşti

Mihai R.

 


Sursa de baza: casa-regala.blogspot.com

La Multi Ani Casei Regale Romane!

La Multi Ani Casei Regale Romane si Inaltilor Reprezentanti ai Sai!

Prosperitate, avint in revenire, har divin in ascensiune, puritate in continuitate si dragoste de viata lunga! Asta dorim Casei Regale, asta vrem sa vedem, asta va fi!

Cintare de lauda sa rasune, sunet de chimvale si glas de bucurie! Cap si genunchi plecam in fata Regalitatii!

Vivat, vivat, vivat!

10 mai-ziua Regalitatii Romane!

10 Mai 1866 - Carol I soseste in Bucuresti, capitala Romaniei. Depune juramantul in fata Parlamentului. Aceasta zi va deveni Sarbatoarea nationala a Regatului Romaniei pana in 1947.

La 10 Mai 1866, Principele Carol I de Hohenzollern-Singmaringen a fost proclamat domnitor al Românilor.
Înca din anul 1802, programele politice ale partidei nationale cerusera un domn strain, cerere cuprinsa si în propunerile Divanurilor ad-hoc din 1857 catre Marile Puteri; Domn strain, dintr'o dinastie domnitoare europeana, ai carui urmasi sa fie botezati si crescuti în religia tarii (adica Ortodoxa), si aprobata de Conventia de la Paris din anul 1858.
Dupa abdicarea fortata a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la 11 Februarie 1866, au existat doua motive principale în favoarea aducerii unui domn strain. Mai întâi, preocuparile de a consolida tânarul stat român, de a-i pregati întregirea cu toate provinciile românesti aflate atunci sub stapânire straina, apoi, lunga perioada de tranzitie de la separatismul Principatelor la osmoza lor definitiva (Stelian Neagoe). Prin alegerea unui domn strain, Românii sperau sa puna capat definitiv luptelor interne pentru putere, sa europeenizeze tara - adânc marcata de influenta turceasca - si sa asigure un sprijin diplomatic stabil pe plan extern.
În cautarea printului domnitor, Coroana a fost oferita initial contelui Philippe de Flandra - care a refuzat - apoi Principelui Carol de Hohenzollern-Singmaringen - care a acceptat - ultima candidatura fiind sprijinita de Napolean al III-lea si de Bismark.
Plebiscitul national din 2-8 Aprilie 1866 a consfintit alegerea Printului Carol I ca Domnitor al României, cu 685 000 voturi pentru si numai 224 contra. Dupa o calatorie plina de peripetii, Principele Carol a sosit pe teritoriul României, la Tr.-Severin, la 8 Mai 1866, fiind nevoit sa-si ascunda identitatea cât timp a traversat teritoriul austriac. Era însotit de I.C. Bratianu. Avea numai 27 de ani.
La 10 Mai 1866, Principele Carol I a depus juramântul ca domn constitutional al României, în fata Parlamentului, prezidat atunci de Manolache Costache Epureanu, spunând : Jur de a fi credincios legilor Tarii, de a pazi religiunea României, precum si integritatea teritoriului ei si de a domni ca Domn constitutional». Juramântul l-a depus pe Sfânta Evanghelie, în fata Mitropolitului de atunci al Tarii, Nifon. Si Printul Carol si-a tinut juramântul.
Asadar, la 10 Mai 1866 începea pentru Principele Carol o domnie lunga si rodnica, ce va dura aproape jumatate de secol. Unul din primele acte politice ale noului Domn a fost proclamarea noii Constitutii - la 1 Iulie 1866 - una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va ramâne în vigoare pâna în anul 1923 (Vlad Georgescu).
Caracter ferm si viguros, personalitate înteleapta si curajoasa, Principele Carol a ajutat statul român sa se consolideze, punând viata publica pe baze moderne
La 9 Mai 1877 - Romania isi declara Independenta de Stat suveran.

Traiasca Regele!!!!

Traiasca Regele!!!

Regele Carol I

Ma intreb cata minte si inima au cei care urasc aceasta tara, cand regele Carol I a iubit-o atat de mult, incat rupandu-si sufletul in doua a luptat in primul razboi mondial impotriva Germaniei natale. Din iubirea si cunoasterea Majestatii Sale, conjugate cu inteligenta Bratienilor, in patru decenii, au transformat o tara medievala intr-un stat modern, eminamente european. Bucurestiul a devenit micul Paris, iar Constitutia noastra era una dintre cele mai democratice si apreciate. Deci se poate! Cheia: Cunoasterea si Iubirea de Neam si Tara!

Via Oreste Teodorescu

ASR Printul Paul

Alteta Sa Regala, Printul Paul al Romaniei se naste la Paris la 13 august 1948, fiu al ASR Carol Mircea al Romaniei si al Helenei Henriette Nagavitzine, asadar nepot pe linie paterna al Regelui Carol al II-lea al Romaniei, din prima casatorie (Odessa 1918) cu aristocrata Printesa Ioana Valentina Lambrino. Intre 1959 - 1961 urmeaza Scoala Iezuita din Franta. Intre 1962 - 1964 studiaza cu un profesor particular la Oxford, Anglia. 1965/1968 Scoala Gordounston din Scotia si Colegiul Millfield din Somerset, Anglia

Alteta Sa Regala, Printul Paul al Romaniei, se dedica promovarii culturii si valorilor romanesti in spatiul international, totodata realizand diferite proiecte umanitare prin fundatia "Fundatia Printul Paul pentru Romania".

Ca un gest de pretuire pentru poporul roman si un omagiu adus stramosilor, ASR Printul Paul al Romaniei a editat brosura ”Familia Regala Romana – Momente Importante ale Istoriei Familiei Regale”. De asemenea, ca urmare a eforturilor depuse pentru salvarea vietii salbatice din Peru, ASR a editat cartea “Mission to Save Peruvian Wildlife” care a fost lansata in anul 2008 la Resedinta Ambasadorului Republicii Peru in Romania, ES Dl. Elard Alberto Escala.

Pentru Alteta Sa Regala, Printul Paul al Romaniei , limba romana, pamantul romanesc, nu sunt doar singurul domiciliu real, ci si unicul spatiu in care eul se simte pe deplin liber sa fie el insusi.

In 1994 publica la Editura Universitara lucrarea "In zodia Satanei", scrisa de insusi regele Carol al II-lea, cuprinzand memoriile sale politice (din perioada interbelica).

In 1995 se casatoreste la Manastirea Casin, cu americanca de origine romana Lia Triff si se stabileste in Romania. Casatoria civila are loc la Palatul Elisabeta din Bucuresti.

Pe 10 ianuarie, 1991Printul Paul al Romaniei a devenit primul membru al familiei regale care a revenit in tara. Acest eveniment a aparut in publicatiile din intreaga lume, “The Daily Telegraph” expunand articolul pe prima pagina.

In anul 1991 a infiintat ”Fundatia Printul Paul pentru Romania”, mutandu-se permanent in Romania. Fundatia a fost recunoscuta ca fiind una din cele mai de succes din Europa de Est, cu donatii de peste 5,5 milioane de dolari in echipamente medicale pentru spitale din Bucuresti si Cluj-Napoca, un sistem modern de incalzire pentru un adapost de batrani din Suceava, donatii pentru biserici, premii pentru studenti din toata tara, renovari in scoli si universitati din diferite orase din Romania, etc.

In acelasi an, ASR Printul Paul al Romaniei a publicat versiunea in limba romana a cartii “Carol al II-lea, Regele Romaniei”.

Intre 1985-1987 se ocupa de afaceri la Madrid, incepand sa scrie si sa faca cercetari pentru cartea "Carol al II lea".
1986-1988 locuieste in Madrid si dupa ce mosteneste Arhivele Regale incepe sa scrie biografia bunicului sau, Regele Carol al II-lea al Romaniei. Acesta include scrisori din viata politica si privata a Maiestatii Sale.

1984- Onorat de catre “Royal Geographical Society” fiindu-i acordat dreptul de “Camarad al Societatii” pentru eforturile depuse in protejarea faunei peruviene si habitatul natural al junglei, studiind regiunea de desert Paracas si coastele adiacente. A tinut prelegeri despre constatarile avute in urma cercetarilor biotopului vicuniei, leului de mare si condorului.

In perioada 1979 -1981, este presedintele companiei Dolphin Art Inc. Washington D.C. din Statele Unite. De-a lungul anilor, ASR Printul Paul al Romaniei a schimbat mai multe resedinte: Londra, Paris, Madrid, Lisabona, Washington DC, New-York, Lima – Peru, New Delhi – India, insa Romania ramane pentru totdeauna locul care ii umple inima de speranta si de bucurie.

Intre 1977 - 1979 devine partener al Companiei turistice "Fregate Associates" din Anglia si Seychelles, Oceanul Indian.
1979/1983 a infiintat in Londra “Tiger Ltd” si in Washinghton D.C. “Dolphin Inc”, specializate in importul de articole decorative din India. Populatia satelor de langa Jaipur au fost angajate in productia si vopsirea marfurilor.

1979 expeditie de succes in Anzi (Peru) cu scopul de a proteja fauna. A lucrat alaturi de faimosul conservationist si premiat cu “Getty Prize Winner”, Felipe Benavides. Eforturile depuse au deschis drumul pentru conservarea faunei peruviene si in special vicunia.

Diplome de onoare:

• Diploma de onoare acordata de „Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi”
• Diploma de onoare acordata de „Asociatia Veteranilor de Razboi din Ministerul Internelor si Reformei Administrative”
• Diploma de onoare acordata de Federatia Nationala a Femeilor din Romania si Scoala Postliceala de asistente medicale „Carol Davila”
• Membru de Onoare al Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu”
  Diploma de Onoare acordata de „Asociatia Chinologica Romana”
  
  
  Sursa de baza:
  printulpaulderomania.ro
  

Nihil Sine Deo – crezul dintotdeauna al Familiei Regale a României

Romulus Dan Busnea
După ce a avut revelaţia că în afară de Dumnezeu - cel etern şi absolut, ,,principiul unic al tuturor lucrurilor” - nu există adevăr, marele gânditor creştin Petre Ţuţea, şi-a continuat dialogul teologal, spunând în final acele memorabile vorbe: ,,Fără Dumnezeu, fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri, şi merge spre nicăieri”. Şi câtă dreptatea a avut, pentru că, iată, Dumnezeu ne-a arătat şi ne arată încotro trebuie să ne îndreptăm, dar din păcate, mulţi dintre noi, nu avem ochi să vedem, devenim parcă pe zi ce trece mai reci şi mai indiferenţi faţă de tot ceea ce este înălţător, de principiile moral-creştine care ne învaţă să trăim întru Dumnezeu şi alături de Dumnezeu, Cel care este, ,,Calea, Adevărul şi Viaţa”.
Am înlocuit valorile cu nonvalori, adevărate brute, lipsite de educaţie, de responsabilitate  devotament, credinţă şi putere de sacrificiu, trăsături cultivate cu un mare simţ al onoarei de către înaintaşii noştri. Am lăsat ca România să ajungă pradă după dictatura comunismului, dictaturii nonvalorii, care exclude din start, valoarea umană reală. O stare de fapt, care relevă o naţiune luată de val, plutind fără cârmaci în derivă, dar care, în anumite momente ale evoluţiei sale istorice, şi-a întors în cele din urmă faţă către Dumnezeu, Cel care i-a ascultat rugile şi i-a hărăzit conducători pricepuţi, care, pornind de la principiul primordial al existenţei şi evoluţiei morale şi spirituale a societăţii umane, CREDINŢA, nu numai că au adus ţara la liman, dar au şi contribuit din plin cu întreaga lor fiinţă, la prefacerea şi preamărirea ei. Mă refer în acest context, la Familia Regală a României, cea reprezentată astăzi cu aceeaşi cinste, onoare şi demnitate care a caracterizat-o de-a lungul istoriei sale, de către Majestatea Sa Regală, Regele Mihai I, cel care, ca şi predecesorii săi, a militat continuu, pentru prosperitatea ţării sale, pentru continuitate şi stabilitate, pentru  promovarea valorilor, tadiţiilor şi obiceiurilor, mândriei, idealurilor naţionale şi credinţei în Dumnezeu. După izgonirea Regelui Mihai din ţară, ca urmare a  instaurării guvernului comunist de sorginte sovietică, s-a urmărit înlăturarea valorilor spirituale ale neamului românesc, a credinţei în Dumnezeu şi în forţele proprii, prin transformarea ţării într-un lagăr comunist de exterminare fizică, dar mai ales morală. Înainte de toate însă, trebuia înlăturat ,,Unsul lui Dumnezeu”, ,,Ocrotitorul românilor”, cel care de ziua lui, pe 25 octombrie 1944, primisese cel mai frumos cadou al naţiei române: eliberarea oraşului Carei de către trupele române. În aceste condiţii, primul ministru Petru Groza şi secretarul general al partidului, Gheorghe Gheorghiu Dej, l-au şantajat pe Rege la 30 decembrie 1947, acesta având de ales între menţinerea pe tron şi execuţia unui număr de peste 1.000 de studenţi antibolşevici, ori abdicarea şi salvarea acestora.
Regele a ales aşa cum i-a dictat conştiinţa, sufletul şi credinţa, varianta salvării celor o mie de suflete, spunând: ,,Nu va curge sânge din pricina mea”, după care, însoţit de Regina mamă Elena  a luat calea exilului, a unuia greu, dureros şi îndelungat. Trenul Suveranului a fost oprit pentru a  i se detaşa vagoanele cu bagaje, astfel că, Regele Mihai nu a ajuns în străinătate cu ,,bogăţiile furate din ţară”, aşa cum ni s-a înfăţişat în poveştile anume ţesute de comunişti, tocmai pentru a umbri trecutul unei întregi dinastii regale care s-a pus în slujba poporului român, pe care l-a iubit şi l-a respectat.
Am ţinut să readuc în memoria cititorilor acest aspect (care este în fapt, o certitudine istorică, confirmată de către cei mai mulţi dintre acei istorici nepărtinitori, obiectivi şi care, în mod grosolan, a fost falsificat de istoria fabricată în laboratoarele regimului comunist), pentru că încă se mai încearcă şi astăzi, manipularea conşiinţelor românilor pentru a nu mai privi în urmă, pentru a realiza că monarhia este doar un moment al istoriei devenit perimat, care trebuie uitat, că aceasta nu este o alternativă care să ducă la un trai mai bun, la dezvoltarea, modernizarea şi stabilitatea României. Să nu uităm că cea mai înfloritoare perioadă din istoria modernă a României a fost cea din timpul domniei Regelui Carol I, care nu mai trebuie demonstrată.
De altfel, întreaga Familie Regală a României, a avut întotdeauna o atitudine constructivă, demnă, de o înaltă ţinută morală, bazată înainte de toate, pe credinţă şi pe dragostea faţă de semenii lor. Întru cinstirea Regelui Mihai I, a Familiei Regale a României, doresc să reproduc, pentru luare aminte (în special pentru generaţia tânără) şi deloc de neglijat pentru cei aflaţi la conducerea ţării, un fragment din excepţionalul document istoric, care este ,,Testamentul Regelui Carol I”, document de o mare valoare morală şi spirituală care poate constitui un reper, o călăuză pentru toţi cei care vor să reconstruiască România, pentru toţi cei cu credinţă şi cu speranţă într-un viitor mai bun:
,, Testamentul meu, scris şi iscălit de propria mea mână, la 14/26 februarie 1899, în capitala mea, Bucureşti. // Testamentul meu, scris de mine, în luna lui fevruarie 1899, pentru a fi publicat prin <<Monitor>> după moartea mea, cu rugămintea ca ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate întocmai cum le-am descris aci, cu propria mea mână, fiind încă voinic şi sănătos. Având aproape 60 de ani, privesc ca o datorie, ca, să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest testament, gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neâncetat şi care, a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvantată ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă, având nemărginita încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut întotdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele, spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui; am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: <<Totul pentru ţară, nimic pentru mine>>. Mulţumesc din suflet tuturor care au lucrat cu mine şi care m-au servit cu credinţă. Iert acelora care au scris şi au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a arunca îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni. Trimiţând tuturor o ultimă salutare, plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească din când în când, de acela care s-a închinat cu tot sufletul, iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă. Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în armele României: <<Nihil sine Deo!>>. Doresc să fiu îmbrăcat în uniforma de general (mica ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern, pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică, Maria, era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul de amândouă bisericile să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. (…) Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă locaş al meu şi readusă apoi la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun, biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de şase cai din grajdurile mele, fără valuri negre. Toate steagurile care au fâlfâit pe câmpiile de bătaie, vor fi purtate înaintea şi în urma sicriului meu, ca semn că scumpa mea armată a jurat credinţă steagului său şi şefului său suprem, care prin voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijlocul credincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti, în timpuri de grele încercări, de care Cerul să păzească ţara. Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste şi căreia m-am închinat cu toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă. (…) Prin o bună gospodarie şi o severă rânduială în cheltuieli, fără a micşora numeroasele ajutoate cerute din toate părţile, averea mea a crescut din an în an, aşa că pot dispune astăzi de sume însemnate, în folosul scumpei mele Românii şi pentru binefaceri. Am hotărât dar o sumă de 12 milioane de lei, pentru diferitele aşezăminte, noi fundaţiuni şi ca ajutoare. Această suma va fi distribuită precum urmează: 1. La Academia Română, şase sute mii de lei, capital pentru publicaţiuni. 2. La Fundaţiunea mea Universitară, pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei. 3. La Orfelinatul <<Ferdinand>> din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute mii de lei. 4. Pentru întemeierea unui internat de fete de ofiţeri în armata mea, cu un institut de educaţiune, cu un învăţământ practic, la Craiova, două milioane lei. 5. Pentru întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti, trei milioane lei. (Urmează alte 12 legate). Înălţând rugăciuni fierbinţi către A-tot-Puternicul, ca să ocrotească de-a pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Făcut la Bucureşti, la 14/20 februarie 1899. //CAROL// Am scris şi iscălit cu propria mea mână acest testament, pe două coale, formând opt pagini, legate cu fir roşu şi am pus sigiliul meu. // CAROL//” ( Sursa: Monitorul Oficial nr. 147 bis / 29 septembrie 1914, Bucureşti;  Adrian Bucurescu - ,,Testamentul Regelui Carol I”, România Liberă.ro, 12.06.2009, Bucureşti)

Sursa de baza:
princeradu.ro