Regina Maria a României s-a născut la Eastwell Park în Kent, și a fost inițial Principesă de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. Regina Maria a fost supranumită de popor "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de campanie și a coordonat activitatea unei fundații de caritate. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României. Căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Național al României,o cupă de argint oferită de municipalitatea Capitalei, amintește de acest eveniment; piesa are gravată inscripția: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu aleasă spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893“.
Celebra sa bunică, Regina Victoria, a caracterizat România ca fiind o țară „foarte instabilă și având populația destul de coruptă“. În timpul Primului Razboi, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii căci România neîntregită, care se unificase în 1859, a fost ocupată după o serie de înfrângeri militare de armata germană ce atacase dinspre Ungaria și din Bulgaria și obligată să se restrângă în Moldova. Pe această suprafață restrânsă, cu capitala la Iași, s-a retras familia regală, aici s-au refugiat toate instituțiile publice ale statului român, în timp ce în Rusia, aliata de la Răsărit a României, familia țarilor ruși Romanov au fost executată și la granița de est a izbucnit Revoluția Bolșevică. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 și 1916 a fost dacă să participe în Primul Război Mondial alături de aliați sau alături de germani, și țara rămăsese într-o poziție de neutralitate timp de doi ani, nu în ultimul rând datorită prim-ministrului I.C. Brătianu. Dar alături de acesta, o influență deosebită în a determina pe regele Ferdinand (după 1914) să intre în război de partea Antantei în 1916 l-a avut Regina României, Maria. Armata română, antrenată de francezi, a luptat cu vitejie în Munții Carpați și a învins o armată germană superior dotată, dar în cele din urmă a fost forțată să se retragă la sfârșitul războiului. Au intrat acum în scenă diplomații care au obținut o victorie și recunoașterea acestor eforturi și fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase în momentul semnării tratatului de la Versailles.
Regina Maria a călătorit la Paris în timpul Conferinței de Pace și s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, în Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofițer de armată cu maniere impecabile și cu o înclinație spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit în toată splendoarea sa. Frumusețea ei era dublată de o inteligență ieșită din comun. Ea a pledat pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaților occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române. Serviciul adus României de regina Maria a fost crucial, deși puțin înțeles. Când negociatorul șef al delegației românești, primul ministru Brătianu, a început să piardă teren, regele a rugat-o pe regină să intervină, iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris și la Londra.
A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei și Munteniei. Deși rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. În momentul în care fiul său a moștenit tronul, el a izolat-o complet pe regină, care s-a retras din viața publică până la moartea ei, în 1938. După 1990 a fost publicat jurnalul ei și au început să circule tot mai multe povești legate de viața ei amoroasă extrem de agitată.
În 1924 a construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, și a făcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiștii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odată cu Cadrilaterul și se găsește acum pe teritoriul țării vecine.
Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic, reședința sa de pe malul Mării Negre. Regina Maria a României Mari a avut ca ultima dorință ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima la reședința de la Balcic. După pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adusă lângă castelul Bran, a doua reședință a Reginei Maria. În anul 1968, comuniștii au spart cu răngile sarcofagul de marmură și au luat caseta cu inima. Caseta a fost trecută în Tezaurul Istoric al României, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Național de Istorie. Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei. In testamentul Reginei Maria se gaseste o ultima adresare catre poporul roman si catre tara :" Tarii mele si Poporului meu, Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.[...]Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare. Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa. Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit... "
Regina Maria a iubit arta, poezia și filosofia. Ea a continuat tradiția Reginei Elisabeta de susținere a acestora, ajutând cu burse de studiu și bani o seamă de personalități din lumea literară și artistică. A scris la rândul ei Povestiri pentru copii, poezii, a pictat , florile ei preferate fiind crinii si macii. A colecționat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți precum Arthur Verona, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Vermont, Eustațiu Stoenescu.
Multe din obiectele personale pot fi văzute la Maryhill Museum, inițial locuința unui om de afaceri feroviare american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungată corespondență. Muzeul, situat în statul Washington, parte a Statelor Unite ale Americii, la nordul fluviului Columbia, expune o mare parte din garderoba regală, mobilier precum și alte obiecte, inclusiv coroana reginei. Insa obiectele de mobilier apartinand reginei pot fi vazute si in interiorul castelului Bran , acolo unde Regina Maria si-a pus amprenta pregnant in decorarea acestuia si unde si-a petrecut o parte frumoasa a vietii.
Sursa de baza: ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu